they had it comin'

Deschise geamul,privind in jur. Liniste. Aerul rece intra in incapere,iar barbatul isi infasura mainile in jurul trupului,aparandu-se de temperatura scazuta. Tigara se odihnea intr-un colt,pe scurmiera,consumandu-se singura. Ii auzea pe cei care se agitau,acolo,in curte. Auzea paznici si profesorii,simtindu-se de parca el ar fi fost in locul bietilor nefericiti. Dar nu era. El,Erik Hassenberg,era un pacient,sau mai bine zis un detinut model. Nu atacase pe nimeni. Inca.

Se aseza la birou,luand pixul intre degete. Mana ii tremura puternic.Privi apoi in jos,fixandu-si pantofii gri,candva albi. Sprijinindu-si fruntea de marginea biroului,isi aduse aminte de migrena care persista inca de noaptea trecuta. In jurul incheieturilor simtea o greutate,ca si cum ar fi fost incatusat. Nu se simtea bine. Vroia sa se odihneasca dar patul parea stanca rece. Se sufoca.

Intinse mana si lua paharul cu apa,analizand incaperea. Peretii erau albi,la fel ca si mobila. Acea non culoare il deranja,ca si cifra cinci de pe cadranul ceasului sau de buzunar. Incepu sa tremure,dar se ridica de pe scaun,lipindu-si corpul de pervazul geamului,ascultandu-i pe ceilalti ''detinuti'',care isi primeau pedeapsa,sau mai bine zis,tratamentul.

Se uita din pura intamplare pe fereastra de langa ea.Afara parea sa se faca din ce in ce mai urat rezumandu-se totul doar la o priveliste trista, la fel ca si peretii din jurul ei.Se afla intr-un spital de nebuni.Stia ca nu este numit astfel, insa ceilalti asa il considerau.Ii venea sa rada cand auzea cuvintele ''scoala'' , ''institut'', ''centru'' pentru ca stia despre ce era cu adevarat vorba.Si totusi ea ce cauta acolo? Eh, isi primea pedeapsa ca toti ceilalti.Un an, doi, trei, cam cat ar fii trebuit sa stea fiecare in functie de ce a facut.Si totusi, ce facuse ea?Sincra sa fie, nu avea nici cea mai vaga idee, in afara de ploaia din acea zi, si de cei doi pustani care o priveau cu teama in timp ce era luata de politie, nu isi putea aminti prea multe.Si deci, nici vremea nu tinea cu ea, caci ii amintea in continuare de ziua aceea, nu ca ar fii socata, sau ceva de acest fel..nu era..insa pur si simplu sa vezi cum arata pe dinauntru o celula de inchisoare, nu e chiar cel mai placut lucru pe care il poti trai ca si adolescent.

Si deci, urma ea.se aseza in fata tipului ce facea parte din personal auzindu-si numele strigat de doua ori.Se uita la el, desi mintea ii era in alta parte.Ii raspunse sec la absolut toate intrebarile, doar ca apoi sa se retraga la locul ei cu tot cu hartiuta primita in mana.De ce oare le mai ofereau o hartie..ca sa aibe ce sa citeasca in continuu in acele camere micute colorate frumos si pline de floricele?Si ea ce avea oare sa citeasca..nu se obosise sa stea si sa asculte..si deci ridica foaia si citi.

Ofta scurt apoi continua sa priveasca pe fereastra.Minunat.Incepuse sa ploua..

Isi trase in final gluga pe cap,apropiindu-se de usa. Liniste,pana la un punct. Se simtea putin abuzat,caci peretii il strangeau. Teama,dar nu trebuia sa recunoasca nici macar fata de el insusi. Asa ca deschise usa. In fata lui,o duduita bruneta,destul de inaltuta,cu o hartie in maini. Lume noua,deci... Expira putin din fumul tigarii,fixand-o cu privirea sa de reptilian. Pupila putin cam verticala,subtire,il facea sa arate foarte ciudat,dar nu asta conta in mod special,ci faptura din fata sa.

Ook..O sa ai nevoie de un protector pe aici. Intra. Se vedea ca era noua. Si se vedea ca o sa aibe probleme cu fetele,mai ales emoidele de la etajul doi. care se insirau in sir indian in fiecare dimineata,in fata baii. Si cu care avusese cateva certuri sublime,care se lasasera cu taieturi si scuipaturi. Dar nimic mai mult. Momentan,era calm. Fata nu arata atat de ''bitch'' ca celelalte. Era o prezenta noua,cu o atitudine noua. Interesant.

O usa se deschise in fata ei, iar ea dadu sa paseasca fara sa observe ca defapt usa nu se deschise de la sine, si ca in fata ei statea un barbat.Ridica usor capul uitandu-se cateva momente la el, doar ca apoi sa lase capul in jos.
Presupun!Vin multi novici pe aici nu?mormai ea usor fara a ridica capul ca mai inainte, dar nici fara sa il lase in jos.

Dadu sa treaca pe langa el, insa in mod evident nu prea avea loc asa ca se dadu pur si simplu in spate facandu-i lui loc sa iasa.Insa bine, se parea ca el nu prea avea de gand sa iasa, deci dupa ce el ii spuse sa intre, asta si facu.Isi puse mainile in buzunarul hanoracului ei gri cu o pisica in partea din fata, apoi facu doi pasi inainte.
Un protector?Atat de linistit este acest loc?zise ea ridicand o spranceana mai mult intr-un semn de ironie caci in mod evident locul acela nu avea sa fie prea linistit, insa sincera sa fie, ea nu prea se obosea sa se gandeasca cum era, caci oricum nu avea de gad sa stea mult pe acolo.Totusi acest tip ii atrase cumva atentia, asa ca probabil nu va fugi chiar din prima seara.
Si tu?De cand esti aici?

Incepu sa rada,aducand doua cesti si turnand ceai in ele apoi inchise usa deoarece simtea curentul dintre usa si fereastra. O privi,destul de calm,apoi ii raspunse. Aici nu e nimic calm. Mai mult de 100 de nenorociti. Printre care si el. Trebuia sa recunoasca,neavand incotro. Ii placea tare mult sa ii priveasca pe altii,sa intrebe pentru ce se aflau acolo. Un penitenciar micut,modern. Academie nu era,centru de reabilitare,poate. Important era doar sa fie cuminte si sa fie eliberat pe buna purtare desi ceea ce facuse el avea sa ii aduca pe putin 7 ani in acel loc.

Sunt aici de 6 luni. M-am obisnuit. Sau mai bine zis pumnii lui se obisnuisera. Isi amintea de prima seara in acel loc. Jumatate din detinuti incercara sa il impresioneze cu o atitudine rece,distanta. Dar cateva lovituri aplicate corect in zone intime sau importante ale corpului reusira sa ii aduca un statut important. Era imposibil sa il atingi si totusi uneori se gandea ca probabil fusese otravit sau taiat pe brate in timpul noptii. Si nu intelegea de ce. Dar nu conta. Eu sunt Erik. ii spuse,intinzandu-i o cana cu ceai.

Se astepta sa zica un numar mai mare, insa desigur, indiferenta trebuia pusa in prim plan in acest caz.Fiind studenta la psihologie, sau bine, cel putin in momentele de luciditate, caci acum era deja absolventa, intr-un mod surprinzator chiar si pentru ea nu doar pentru parintii ei, invatase foarte multe lucruri despre diferitele tipuri umane, iar asta o facea sa ramana putin mai indiferenta, insa desigur, in cazul de fata peste o suta de personalitati diferite scapate practic de sub control, trebuia sa recunoasca ca o uimea si pe ea.Si totusi, si el parea sa faca parte dintre ei, deci increderea nici nu aparea pe lista ei de prioritati mai ales intr-un astfel de loc.Si avea totusi sa fie destul de receptiva, caci in fond, nu era o scorpie, ci doar era prudenta.

Se uita deci la cana de ceai din fata ei, insa nu se atinse de ea, indrepta din cand in cand mana spre canuta, insa fix in ultimul oment o retrase sub pretextul ca face cu totul altceva.Si totusi, de ce fusese el adus aici, era destul de curioasa trebuia sa recunoasca, insa desigur, nu avea de gand sa il intrebe asa direct.
Adeline!Dar imi poti spune Adele daca vrei!zise ea afisand un zambet putin mai fortat, doar ca apoi sa spuna un ''multumesc'' mai mult soptit.Si de ce zici ca ar trebui sa ma feresc pe aici?Eu una, as miza ca cei prezenti sunt mult mai acceptabili ca seringile si medicamentele pe care le ofera ca sa va legumizeze, fara suparare!zise ea dintr-o data, insa mai mult doar de dragul de a face conversatie, caci mintea ii urla practic ca nu avea sa stea prea mult pe acolo ca sa afle.

Zambi in coltul gurii,fortat. Leguma,ha?El nu fusese legumizat,tocmai pentru il considerau un tip cu probleme strict psihice,dar fara exteriorizari ale laturii agresive. Momentul in care o ucisese fusese singurul moment in care scapase de sub control dar exista o probabilitate infima ca el sa recidiveze. Era mai mult sentimental decat rational,tocmai de aceea doctorii se ocupau de latura emotionala,considerand ca episodul acela constituise o trauma pentru el. Si ca acum nu era un monstru,doar un om bolnav care nu avea nevoie de medicamente,doar de un prieten.

Aparentele pot insela.Fii sigura de asta. Aici nu trebuie sa ai incredere in nimeni.Exista si exceptii cum ar fi un fost-viitor medic legist care isi doreste sa evadeze si care risca sa isi dubleze pedeapsa dar... Si de ce ii spusese ei asta? Fiindca trebuia sa se confeseze. Nenorocitii aia de doctori isi dadura seama de acest lucru.Exista totusi un lucru care l-ar fi putut starni din nou sa ucida:tradarea. Ca si in primul caz, de altfel. Intinse deci mana de-a lungul mesei,apropiind-o de a ei,fara sa o atinga,insa. Ranji scurt,privind-o fix,aproape rugator.

Se uita cu atentie la el studiindu-i fiecare miscare, fiecare gest facut si fiecare vorba spusa.Nu putea sa scape nici macar felul in care vena de la tampla parea sa ii pulseze nervos, iar fiecare ridicare a pieptului in momentul in care respira aproape ca o facea sa isi schimbe ea insasi ritmul de respiratie.Incerca deci sa se uite in alta parte, si isi fixa privirea asupra cescutei din fata ei.
Medic legist spui?Si de ce si-ar destainui scopurile in fata unei necunoscute?Daca sunt un spion infiltrat?zise ea uitandu-se intr-un final la el.Ai putea avea mari probleme!continua apoi surazand in timp ce ridica usor din instinct o spranceana.

Ii observa mana, avand in vedere ca incepuse din nou sa il studieze cu atentie, lucru nu prea dragut trebuia sa recunoasca, insa ii placea sa faca asa ceva.
Subtilitatea nu prea este punctul tau forte nu e asa?zise ea aruncandu-i o privire intr-adevar subtila ca un fel de exemplificare a ceea ce ii spusese mai devreme.

Isi apropie chipul de al ei apoi zambi scurt. Nu ii venea sa creada ca era atat de usor de citit. Nu ii placea sa fie carte,ci scriitor,dar cu fatuca asta nu-i prea mergea. Considera insa ca nu era nimic pierdut si ca sarcasmul ei era ceva normal. Nu ai fata de MI6. Lua putin ceai apoi scoase de sub canapea o mapa. O intinse. Planul cladirii.O lasa sa il consulte. Si nu,nu sunt subtil. Dar am alte calitati. Si ii indica armele care se ascundeau sub diverse obiecte din incapere.

Nu stia daca tanara avea sa participe la plan dar oricum,promitea. Era precauta,subtila,calma. Exact ''calitatile'' care ii lipseau lui.Adorabil.Se completau reciproc. Ea prefera probabil metodele elegante,el pe cele dureroase si dramatice,care lasau urme si te faceau sa exclami un ''Waw'' de zile mari. Dar totusi,metodele ei erau mai bune..fiind incluse in planurile lui.

Ridica usor o spranceana observand ceea ce facea barbatul iar acest lucru facu ca colturile gurii sa i se ridice doar foarte putin intr-un suras usor putin cam rautacios ce-i drept cand auzi de MI6 apoi isi sprijini barbia de mainile pe care la tinea pe masa urmarindu-l in continuare.
Mda..oricum nu prea ma omor dupa ei!Daca ar fii, as prefera DST-ul!Dar nu are rost sa vorbim despre preferintele mele!zise ea cu o oarecare intentie de a se apropia de ceea ce dorea el sa ii arate, insa se abtinu cu greu dupa ce avu o nereusita in a ramane pe scaun lucru care provoca un scartait destul de neplacut.Stramba putin din nas apoi reveni cu atentia asupra lui.

Alte calitati..interesant..eh..si subtilitatea ar fii fost destul de buna, insa altele probabil ar fii fost de doua ori mai bune, depindea acum.Se uita la bucata de hartie pe care o arata el, analizand-o putin, incercand sa memoreze cateva detalii, apoi se uita la el.
De ce mi-ai aratat asta?Ai nevoie de o momeala si nu stii unde sa o gasesti, sau pur si simplu ai considerat ca sunt genul care si-ar dori sa fuga cat mai repede!zise ea atingand usor harta si fixandu-si privirea fix asupra irisului sau.

Si faptul ca vrei sa pleci,ca noi toti de altfel dar si pentru faptul ca nu pot singur. Dac-ar fi putut,ar fi fost deja undeva prin Canada,deja. Dar era imposibil sa scapi de acolo,singur. Avea de gand s-o faca. Peste aproximativ o luna. Avea sa fuga sau sa isi dubleze pedeapsa incercand. 14 ani de captivitate ar fi sunat rau dar si 7 fara a vedea altceva decat alti detinuti. Nu ii placea,nu ii placea deloc.

Ii analiza fizicul apoi se apropie de ea. Ii apasa putin gatul,privindu-i si bratele apoi. Puternica. Judecand dupa musculatura picioarelor,putea sa fuga destul de repede. Abdomen plat,solduri inguste. Se putea strecura cu eficienta. Presupuse ca in cazul flexibilitatii era la fel de buna. Candidatul perfect. Uneori chiar era bine sa astepti ca norocul sa iti cada din cer sau sa bata la usa. Deci,te bagi?

SInceta sa se uite la el pentru cateva momente limitandu-se doar la a-l asculta si a studia cu atentie planurile.Intrebarea era acum, vroia sa scape alaturi de el?Si mai mult, daca avea sa il ajute, avea sa fie apoi pusa intr-o situatie ciudata in care cel mai probabil va fii umikita, tradata sau lasata in urma?In fond, asa erau barbatii, cu tine pana la un punct, apoi cand vedeau mai bine, treceau mai departe.Ei bine, ea insa, nu era nici nebuna, nici fraiera, asa ca se limita doar la un suras inainte de a ridica usor capul pentru a-l privi intr-un final.Se trezi cu el exact in fata ei, de aceasta data facand schimb de locuri, el studiind-o pe ea.Nu ii placea sa fie atinsa pe gat, asa ca ii prinse mana in secunda urmatoare fixandu-si privirea asupra lui, in special asupra ochilor sai.
Ei bine, daca ar fii sa spun da, vom stabili clar niste reguli...insa...zise ea si ii dadu usor drumul la mana surazand rautacios.Nu m-am hotarat inca ce voi alege!Am nevoie de inca un motiv pentru care ar trebui sa te ajut!Ai asa ceva?zise ea strangand usor ochii, si se indeparta doar cu un pas mai in spate fata de el.

Incepu sa rada.Motive existau de fiecare data. Unele mai importante decat celelalte dar erau mereu prezente. Orice are un motiv,pana la urma,nu? Deci,de ce sa nu aiba si ea unul pentru alegerea facuta? Pentru ca nu iti place aici. Si fiindca mai bine ai iesi decat sa putrezesti cel mult o saptamana in locul asta. Nu era ca o inchisoare obisnuita,insa era la fel de rea. Simpla idee de captivitate il facea sa se simta ca un exemplar dintr-o specie pe cale de disparitie. Foarte flatant,da,dar numai atat caci in rest sentimentul in sine era ingrozitor. Ti se pare destul de bun? Ridica dintr-o spranceana,asteptand un raspuns. Nu era prea bine ca era la mana unei fetiscane dar planuia sa preia conducerea cat mai curand. Oh,si tradarea se pedepseste.Deci..n-o sa te las in urma. Ii spuse el in final,zambind larg.

Zambetul lui nu o incuraja absolut deloc desi o facea si pe ea sa zambeasca intr-un oarecare fel.Eru nebuni, doi nebuni care planuiau o evadare intr-un spital de nebuni.Minunat.Dar totusi, el nu ii daduse un alt motiv, ci ii daduse doar acelasi motiv principal doar cu cateva adaugari facute si intr-un context diferit.Ridica totusi din sprancene apoi se prefacu ca se gandeste.Se aseza pe scaun improvizand intr-un mod minunat alegerea unei hotarari.De scapt, avea sa scape si singura, insa era curioasa de ce era in stare doumnul medic legist si deci...hotararea era luata..
Ma bag!zise ea clipind fermecator, poate mult mia seducator decat si-ar fii propus, insa ce putea sa faca, fusese nascuta ca sa fie astfel.
Si deci..ai vreo propunere anume?Un plan?Sau trebuie sa scornesc eu unul, iar tu te vei ocupa de obtinerea materialelor?zise ea ridicand instinctiv din sprancene.

Isi aprinse o tigara,asezandu-se pe podea. Destul de lenes,inhala fumul adanc in piept,eliberandu-l apoi pe nari. Privi in pamant,dandu-si seama ca ii placea culoarea mochetei. Mov. Feminin dar oricum,mai bine decat mobilierul rosu din camera vecina. Dar stai...parca zisese ceva. Tipa avea nevoie de un raspuns. Ok. Rupem grilajul de la etajul doi care duce inspre balcon apoi ne strecuram pe scara de incendiu. In cel mai rau caz atacam cativa gardieni. Fugim cu masina unuia dintre profesori. Si da,tot eu aduc materialele. Intrebari? Ridica apoi privirea,brusc,tigara atarnandu-i intr-un colt al gurii. Nu se mai obosi sa o priveasca pe ea. Peretii erau mai draguti. O nuanta placuta de verde pal. Interesant. Si geamurile aveau gratii vopsite. Uau. Ce frumos,nu remarcase asta in urma cu sase luni! Ah da,mai era Adele in camera. O uitase. Avea acest mic defect. Nu conta. Ea nu stia asta. Acceptase planul. Perfect.

Stramba usor din nas.Oare chiar credea..defapt nu era treaba ei.Ea cu ale ei, el cu ale lui, avea sa se distreze si asta era tot ce conta.Scoase un usor ''hm'' doar ca apoi sa se ridice in picioare.Se scutura usor de parca s-ar fii asezat in praf sau ceva de genul, un vechi obicei de-al ei, iar apoi isi puse mainile in sold.
Bine atunci..sa vedem cum evolueaza chestia asta!zise ea imitand o privire cat de cat interesata.Si nu...pas du question...altceva?Sau imi pot vedea de drumul meu bantuind pe aici in cautarea celul...camerei?
Nu era mereu atat de necomunicativa, defapt era putin confuza in genera de ceea ce se intamplase in viata ei pana acum, momentele de luciditate erau destul de lungi, insa se si pierdeau..si cand se pierdeau era rau..mult prea rau..caci acele momente o adusera aici..iar tare credea ca nu avea sa iasa prea repede..sau daca avea sa iasa..clar avea sa iasa mult mai repede..insa..oare va si tine minte?Aici apareau o groaza de probleme.
.

Cand auzi cuvintele in franceza,simti un fior pe sira spinarii. Binecuvantata fie Franta,chit ca isi baga coada pe unde nu trebuia. Nu era treaba lui,nu prea era patriot. O lasa sa termine de vorbit,dandu-si seama cat teribilism ii curgea in vene avand in vedere ca incerca atitudinea de fata independenta,mare si tare,care facea jocurile,care stia tot si putea tot,nepasandu-i de nimeni. Il amuza nespus.

Intinse in final mana. Hartiuta ta,te rog. O lua si singur dintre degetele ei,analizand-o. Undeva pe spate,cu litere minuscule era scris un numar. Duse hartiuta in dreptul tigarii sale,dandu-i astfel foc. Incepu sa arda,incet,iar in clipa in care mai avu doar cativa centimetrii pana la pielea lui,Erik o lua cu totul in maini,strangand-o puternic. Senzatia de arsura nu era tocmai placuta dar totusi de obisnuise cu ea. Stai alaturi,in camera aceea rosie. Deci intre mine si un sado-masochist care are mereu placerea de a incerca sa sparga usa camerei tale. Daca ai probleme,bate de doua ori in perete. Isi lipi palma de podeaua rece,incercand sa diminueze senzatia neplacuta,apoi se ridica,apropiindu-se de fata. Ii zambi larg,jucandu-se cu cateva din suvitele parului ei. In final isi lipi fruntea de a ei,soptind un ''multumesc''.

Pufni scurt.Sado-masochist huh?Nu avea ea astfel de probleme, cea mai mare problema era a sado-masochistului insasi.Tusi de cateva ori.O durea ingrozitor pieptul si nu putea intelege de ce.Simtea pe gat ceva asemanator cu cenusa, sau praful, insa nu putea sa isi dea sigur seama despre ce era vorba.Stramba pentru un moment din nas.Ce cauta ea acolo?Si unde erau cei doi?Se distrase destul de bine ultima data, insa din nefericire nemernica aceea micuta ii stricase toata distractia.Inchise usor ochii.Se afla intr-o camera, alaturi de un tip.Nu parea a fii foarte batran, spera ca nu cumva sa fie vorba de tatal ei sau ceva de genul caci atunci ar fii fost destul de grav.Bine, nu avea cum sa fie tatal ei, insa cineva tot era.Simtindu-i craniul apropiindu-se de al sau prima data dori sa se dea inapoi, din instinct.Nu ii placea sa fie atinsa, cel putin nu abia dupa ce se trezea, si totusi, el facuse prostia sa o atinga.Marai scurt.Barbatul mirosea a tigari.brusc simtea si ea nevoie sa serveasca una.Nu mai fumase de ceva vreme..iar asta o enerva la culme, a naibii pustoaica si sanatatea ei..si totusi revenind la barbatul acela ce mirosea extraordinar, tutun cu o anumita combinatie de aftershave.Avea o oarecare privire inteligenta trebuia sa aprobe asta, insa habar nu avea ce era cu el.Ii auzi acel ''multumesc'''si habar nu avea pentru ce era, insa probabil fetita facuse ceva chiar bun.Eh..ceva rau clar nu ar fii putut sa faca.

Si totusi, bunatatea sau dragalasenia nu era chiar punctul ei forte.Se ridica usor pe varfuri prinzandu-l bine pe barbat cu mainile, apoi ii oferi un sarut apasat pe buze.Ah..se parea ca saruta la fel de bine pe cat mirosea..

Inca de la inceput banuise ca tipa avea anumite probleme cu capul. Ceva din comportamentul ei era dulce,copilaresc,apoi brusc dorea sa preia conducerea. O dualitate usor de observat daca stiai cum sa o observi. O simti prinzandu-l,sarutandu-l. Si raspunse imediat sarutului,fiindca vroia sa o descopere pe cea de-a doua. Mult mai normala,din punctul lui de vedere. O prinse de umar,tragand-o mai aproape de el astfel incat sa ii simta intreg trupul,nu doar buzele. In final rupse sarutul,intreband-o. Deci,tu cine esti? De cele mai multe ori isi schimbau si numele. De cele mai multe ori era bine sa cooperezi cu ambele parti. Era clar ca Adele era gazda iar aceasta fata,cea noua,o infectase practic. Vroia sa afle in ce circumstante capatase o a doua personalitate. Vroia sa afle ce determinase aceasta ruptura. Era fascinanta!

Mmm...sa faca o prostie..sa nu faca o prostie..decizii decizii..in fine, nu prea mai conta, prostie neprostie, avea sa raspunda in acelasi mod in care ii pusese el intrebarea.Oricand de mult si-ar fii dorit sa o dea afara pe micuta sclifosita, nu avea chef sa ii faca probleme dupa ce avea sa revina la loc, in fond era corpul ei si trebuia sa il mentina intreg.Asa ca isi puse un zambet rautacios pe fata, apoi ii arunca o privire seducatoare.
Tu cine crezi ca sunt?zise ea chicotind pentru un moment privindu-l in ochi doar ca apoi sa se indeparteze usor de el fiind gata sa plece, insa se uita din cand in cand inapoi in drumul ei spre usa, caci trebuia sa recunoasca ca misteriosul necunoscut, era destul de dragutel..chiar daca avea sa il induca in eroare, macar avea ea sa se distreze pentru un moment.
Sau ai probleme cu memoria in general?zise ea facandu-i dragalas cu ochiul, desi sub toata aceasca masca de dragalasenie, se ascundea mai mult decat opusul..si totusi..vroia sa il ia cat de cat usor.

Adeline. Da,intotdeauna era bine sa cooperezi cu cei care iti par dubiosi dar ea era mai mult decat dubioasa. Insa o intelegea destul de bine. Isi linse brusc buza superioara,pentru a lua ultima particica din gustul buzelor ei. Era tare draguta,nu avea sa nege asta. Si nici faptul ca nu l-ar fi deranjat sa o cunoasca mai bine. Ii era atat de teama si totusi nu ar fi zis nu daca fata l-ar fi invitat sa imparta impreuna patul din camera alaturata. Nu era bine sa profiti de cei bolnavi,dar practic avea in fata o alta persoana. Nu mai era ea,ci o fata noua,mult mai buna decat ''gazda''.
Sau poate am inteles eu gresit,domnisoara? Daca da,te rog din suflet sa ma ierti. Dragalasenia lui ii facea greata,la fel si incercarile de a il seduce. Si totusi,pentru ca ii era mila sau fiindca era dispus sa se joace putin,avea sa faca asa cum vroia el. Aparentele puteau insela,nu? Si totusi,nu il mai interesa. Tinta principala: a doua Adeline.

Incepu sa rada stramband din nas.Astfel de giumbuslucuri o enervau si pe ea.In fond, ce sa se mai joace atat in nisip, ea nu era o dama de companie, ea nu se pricepea la seductie si alte jocuri de acest gen, deci avea sa se lipseasca.In plus, parul ei nici macar nu era roscat ca sa spuna ca era o bomba nucleara de hormoni dar avea sa se mai gandeasca la ideea de a se vopsi.Adeline deci...ei bine...Adeline isi facea somnul de frumusete..in timp ce miss Inanna era afara.De ce Inanna?Pentru ca asa o numisera parintii.Putin cam sadic, adevarat, insa numele i se potrivea.
Se opri cu rasul apoi se aseza pe scaunul de la masa punandu-si un picior peste celalalt, lasandu-se cativa centimetrii pe spate.
Inanna..Adeline Inanna!Imi spui Adeline cand sunt draguta, Inanna cand sunt mai putin draguta!E simplu!zise ea aruncandu-i o privire nonsalanta apoi coltul gurii i se ridica scurt intr-un zambet.Apropo...ai o tigare?

Deci dupa cum se gandise. Parazitul ataca gazda in acea clipa. Minunat. Cel mai minunat parazit din lume. Se apropie de ea,zambindu-i larg. Ma bucur sa te cunosc,Inanna. Adeline era usor de controlat pe cand Inanna era partea negativa a fiintei ei. Trebuia imblanzita sau adusa pe scara egalitatii. Egalitatea nu-i placea nici lui. Totul sau nimic. Si de cele mai multe ori lua totul. Intotdeauna lua totul. Esti foarte diferita,stii? Unica,as zice. Trebuia sa fie dragut cu ea,pe cat posibil caci in caz contrar s-ar fi ales probabil cu cateva rani la nivel fizic sau s-ar fi confruntat cu o bipolara nervoasa. Oare cum ar fi reactionat totusi daca ar fi enervat-o? Era curios sa afle dar nu intr-atat incat sa riste.

Ridica o spranceana auzindu-si numele si se lasa imediat cu scaunul inapoi revenind la o pozitie normala.Incapu sa rada dupa ce auzi cuvantul ''unica''.Ei bine, da, era o speciala ce putea sa spuna, modestia urla in ea, iar el se parea ca vroia sa o lase fara pic de asa ceva.Surase scurt, putin nonsalant.
Oare si inainte ai constatat asta?zise ea uitndu-se la el.Sau acum ai stat sa te gandesti mai bine?
Eh, de parca conta prea mult faptul ca atitudinea lui fata de ea se schimbase.Se intreba daca el isi daduse seama de mica ei ''problema'' desi era mai mult decat evident.
Sa inteleg deci ca stii...nu ai de gand sa ma parasti nu e asa?Haide..inocenta din mine nu ar face rau nimanui..zise ea clipind de doua ori din gene ingrozitor de fals.